Oare cine a spus prima data expresia "viata de caine" in sens negativ? Pentru ca mie mi-ar place la nebunie sa fiu caine, mai ales caine vagabond. Ma uit la ei si vad niste fiinte destul de linistite, care stiu ce este important in viata - somnul si mancarea - si nu au grijile mondene ale oamenilor legate de bani, serviciu, cariera, obligatii familiale, casa si masina, prietena sau nevasta, etc.
Nu zic ca nu au si ei grijile lor, ca de exemplu hingherii, soferii idioti, oamenii care intra in panica cand vad un caine si se apuca sa dea in ei preventiv ca sa nu ii muste, chit ca acel caine nici macar sa il miroasa nu vrea, alti caini mai agresivi si haitele lor, si altele.
Dar totusi exista caini care s-au invatat destul de repede cu mersul lucrurilor in Bucuresti, caini inteligenti care se descurca foarte bine in acesta nebunie, caini care stiu sa mearga cu metroul sau RATB-ul si coboara la statii linistiti cu restul calatorilor, caini care merg prin trafic si au invatat o parte din regulile de circulatie.
De exemplu astazi de dimineata veneam la servici si la o trecere de pietoni din fata mea un caine trecea linistit, a asteptat putin ca sa treaca o masina, dupa care a continuat fara sa il deranjeze masina care venea, masina care i-a dat prioritate si l-a lasat sa traverseze, un lucru care cere respect pentru soferul respectiv, si eu as fi facut acelasi lucru, si de altfel lucru care chiar il fac tot timpul, cand vad un caine ca traverseaza incetinesc si il las sa treaca, de ce sa il sperii si sa fuga saracul de frica in fata altei masini?
Alti caini din Bucuresti am auzit chiar ca sunt atat de amuzati de alarmele de la masini incat sar pe ele sa le porneasca, sau poate ca au ceva cu masina/soferul masinii respective si au aflat ca au sanse sa ii consume bateria in felul acesta, tot ce se poate.
Daca exista fenomenul de reincarnare, una din vietile urmatoare as dori sa o petrec ca un caine vagabond in Bucuresti, sa stau tolanit la soare intr-o zi frumoasa de primavara, sa ma uit la oamenii plini de griji care alearga innebuniti si sa gandesc "Uita-te si la astia ce prosti sunt"
miercuri, 15 aprilie 2009
vineri, 3 aprilie 2009
John Scalzi
Ieri am terminat de citit prima carte a lui John Scalzi, intitulata Old Man's War, o carte aparuta in 2005, care a castigat premiul Hugo in 2006 si care de-abia am aflat ca a fost publicata in romana si in noiembrie 2008 in editura Millenium.
Si totusi idiotul si ignorantul de mine a aflat de aceasta carte de-abia in data de luni 20 martie 2009 cand am cumparat-o dintr-o librarie englezeasca din purul motiv ca nu mai aveam ce sa citesc. Am inceput sa o citesc miercuri, iar joi ma dadeam cu capul de pereti din mai multe motive, primul fiind ca nu aflasem de aceasta carte extraodinara pana acum, iar ultimul fiind ca am de asteptat vreo maxim 2 saptamani pana cand vor ajunge urmatoarele 2 carti din serie (a 3-a nu era pe stoc la amazon.uk).
Cartea se incadreaza in genul "space opera", inspirata foarte mult din Infanteria Stelara a lui Heinlein, fapt recunoscut de autor fara nici un pic de rusine, si chiar este putin peste ea din punct de vedere calitativ, reusind sa transpuna mult mai bine actiunea si emotiile personajului principal cititorilor decat Heinlein. In acelasi timp personajul principal este mult mai matur decat cel din Infanteria Stelara, John Perry avand in spate 75 de ani de existenta si experienta de viata, spre deosebire de Johnny Rico si cei 18 ani ai lui.
John Perry este un om care abia a implinit 75 de ani, si a ales sa se inroleze in CDF - Colonial Defense Forces - care ii ofera o prelungire a vietii, desi nu va afla exact cum decat dupa ce se va inrola si va ajunge in spatiu, CDF-ul fiind singurii care detin posibilitatea de zbor interstelar, detinand tehnologie extrem de avansata fata de cea a oamenilor de pe Pamant. Ei recruteaza colonisti din randul populatiei asiatice, care inca are probleme cu densitatea populatiei si nivelul de trai, si soldatii din cadrul populatiei de varsta inaintata, preferand soldati cu experienta de viata, nu tineri nepregatiti si imaturi.
Perry este un om care si-a trait viata, a iubit si a fost iubit la randul lui, are un fiu care a reusit in viata, dar care de cativa ani si-a pierdut sotia si asteapta doar sa implineasca cei 75 de ani pentru a se inrola in CDF, pentru a scapa de o viata care nu ii mai poate oferi decat amintiri si o batranete din ce in ce mai apasatoare. Un om care accepta provocarea noului, decat sa se lase pagubas si sa astepte sa moara, si care reuseste sa supravietuiasca intr-un razboi cu rase extraterestre.
Scalzi reuseste sa imagineze in acesta carte o armata care este visul tuturor generalilor din ziua de azi, si care foloseste tehnologii futuriste la care sunt sigur ca, daca pana in momentul aparitiei cartii nu se faceau cercetari in aceste scopuri, la momentul actual minimum jumatate din aceste idei sunt in stadiu de cercetare, fie numai si teoretic. Este genul de scriitor din ramura SF Jules Verne, care explica principiile functionarii tehnologiilor si ideilor din carti, cealalta ramura fiind ramura H.G. Wells, care nu explica cum functioneaza tehnologiice avansate, ele doar functioneaza.
Cartea a intrat intr-un timp record in top 10-ul meu al cartilor SF gen space opera, chiar avand sanse mari sa detroneze numarul 1 din top, momentan detinut de Peregrinarile lui Tuf (Tuf Voyaging) al lui George R.R. Martin - timpul va decide.
Si totusi idiotul si ignorantul de mine a aflat de aceasta carte de-abia in data de luni 20 martie 2009 cand am cumparat-o dintr-o librarie englezeasca din purul motiv ca nu mai aveam ce sa citesc. Am inceput sa o citesc miercuri, iar joi ma dadeam cu capul de pereti din mai multe motive, primul fiind ca nu aflasem de aceasta carte extraodinara pana acum, iar ultimul fiind ca am de asteptat vreo maxim 2 saptamani pana cand vor ajunge urmatoarele 2 carti din serie (a 3-a nu era pe stoc la amazon.uk).
Cartea se incadreaza in genul "space opera", inspirata foarte mult din Infanteria Stelara a lui Heinlein, fapt recunoscut de autor fara nici un pic de rusine, si chiar este putin peste ea din punct de vedere calitativ, reusind sa transpuna mult mai bine actiunea si emotiile personajului principal cititorilor decat Heinlein. In acelasi timp personajul principal este mult mai matur decat cel din Infanteria Stelara, John Perry avand in spate 75 de ani de existenta si experienta de viata, spre deosebire de Johnny Rico si cei 18 ani ai lui.
John Perry este un om care abia a implinit 75 de ani, si a ales sa se inroleze in CDF - Colonial Defense Forces - care ii ofera o prelungire a vietii, desi nu va afla exact cum decat dupa ce se va inrola si va ajunge in spatiu, CDF-ul fiind singurii care detin posibilitatea de zbor interstelar, detinand tehnologie extrem de avansata fata de cea a oamenilor de pe Pamant. Ei recruteaza colonisti din randul populatiei asiatice, care inca are probleme cu densitatea populatiei si nivelul de trai, si soldatii din cadrul populatiei de varsta inaintata, preferand soldati cu experienta de viata, nu tineri nepregatiti si imaturi.
Perry este un om care si-a trait viata, a iubit si a fost iubit la randul lui, are un fiu care a reusit in viata, dar care de cativa ani si-a pierdut sotia si asteapta doar sa implineasca cei 75 de ani pentru a se inrola in CDF, pentru a scapa de o viata care nu ii mai poate oferi decat amintiri si o batranete din ce in ce mai apasatoare. Un om care accepta provocarea noului, decat sa se lase pagubas si sa astepte sa moara, si care reuseste sa supravietuiasca intr-un razboi cu rase extraterestre.
Scalzi reuseste sa imagineze in acesta carte o armata care este visul tuturor generalilor din ziua de azi, si care foloseste tehnologii futuriste la care sunt sigur ca, daca pana in momentul aparitiei cartii nu se faceau cercetari in aceste scopuri, la momentul actual minimum jumatate din aceste idei sunt in stadiu de cercetare, fie numai si teoretic. Este genul de scriitor din ramura SF Jules Verne, care explica principiile functionarii tehnologiilor si ideilor din carti, cealalta ramura fiind ramura H.G. Wells, care nu explica cum functioneaza tehnologiice avansate, ele doar functioneaza.
Cartea a intrat intr-un timp record in top 10-ul meu al cartilor SF gen space opera, chiar avand sanse mari sa detroneze numarul 1 din top, momentan detinut de Peregrinarile lui Tuf (Tuf Voyaging) al lui George R.R. Martin - timpul va decide.
miercuri, 18 martie 2009
Influenta Media
Cum a transformat mass-media psihologia omului?
Ieri citeam un articol despre remake-uri la filme si succesul lor. Unul dintre filme dat ca exemplu era The day the erath stood still. Filmul original l-am vazut, remake-ul nu, din mai multe motive, primul fiind actorul principal, Keaanu Reeves, care nu prea il inghit, alte motive fiind disparitia fizica a robotului Gort, transformarea motivului venirii pe Pamant din evitarea unui razboi nuclear in tematica ecologista (Greenpeace are sucursale in tot universul), etc.
Oricum nu filmul este important, ci ideea de un extraterestru care ar ateriza pe Pamant in mod deschis, nu in secret. Ce s-ar intampla in acest caz in zilele noastre? Si care ar fi diferenta fata de cazul in care ar fi aterizat in acelasi fel dar in alta perioada, sa zicem anii 40? Astfel se poate evidentia si efectul media asupra omului si psohologia lui.
Cazul 1. Anii 1940. Locul de aterizare daca e sa ne luam dupa filme ar fi America, dar sa zicem ca extraterestrul/extraterestrii sunt mai destepti si aleg un loc mai bun pentru dialogul cu reprezentantii Pamantului, asa ca aleg un loc unde sunt mai multi astfel de oameni. Pentru ca am ales perioada anilor 1940, sa zicem ca evenimentul se intampla dupa al II-lea razboi mondial, si motivul pentru care au venit a fost ca au observat bombele nucleare detonate la Hiroshima si Nagasaki (detonari ofensive) si vor sa opreasca omenirea sa faca greseala de a continua cu un razboi nuclear. In acea perioada cred ca cel mai bun loc ar fi Londra, unde pe 10 ianuarie a avut loc prima intalnire a ONU.
Deci data ar fi 1946, locul Londra. Avem una bucata nava spatiala extraterestra - nu neaparat in forma de farfurie zburatoare - care survoleaza orasul cateva ore pentru a preveni impresia de ostilitate imediata, dupa care aterizeaza undeva pe o campie mare pentru a da ocazia fortelor armate din zona de a o inconjura, astfel lasand o impresie de control asupra situatiei.
In situatia aceasta ne confruntam cu o mass-media inca la inceputurile ei, radio-ul fiind metoda de a transmite stirile cel mai rapid si la un numar cat mai mare, televiziunea existand dar nu avand posibilitatea de stiri in direct. Deci oamenii ar afla de eveniment prin radio. Avand in vedere abia terminatul razboi, panica este prima reactie care ar apare in aceasta situatie, binenteles cel mai mult in Londra. Dar daca extraterestrii sunt fiinte care au studiat binisor Pamantul inainte sa vina isi vor lua precautii sa nu dea prea multe motive de agravare a acestei panici (solutii ar fi destule dar o sa dezvolt subiectul acesta altadata -poate-). Ideea principala este ca reactia oamenilor fata de acest eveniment ar fi panica.
Cazul 2. Anul 2009. Acelasi loc, Londra. Din nou una bucata nava spatiala extraterestra - nu neaparat in forma de farfurie zburatoare - care survoleaza orasul cateva ore pentru a preveni impresia de ostilitate imediata, dupa care aterizeaza undeva pe o campie mare pentru a da ocazia fortelor armate din zona de a o inconjura, astfel lasand o impresie de control asupra situatiei.
Aici speculam ca aceasta nava a reusit sa ajunga fara sa fie detectata de oameni pana atunci, desi exista o serie impresionanta de echipamente de detectie (si doar cele despre care se stie). Dar acesti extraterestri au tehnologie mult mai avansata decat noi.
Reactia initiala locala va fi din nou panica pentru inceput, mai ales din cauza atacurilor teroriste din trecutul apropiat al Londrei. Evenimentul va putea fi transmis in direct in intreaga lume de televiziuni aproape instant. Pentru cei de la fata locului el va fi extrem de real, iar restul lumii se va imparti in mai multe "tabere".
Tabara 1 va avea panica ca sentiment principal, companiile de telefonie vor inregistra cresteri de profit f mari, fiecare sunand cel putin pe altcineva pentru a anunta, comenta si emite supozitii.
Tabara 2 va fi cea pragmatica, considerand totul o farsa sau un asa numit "publicity stunt" pentru a promova un film sau produs nou.
Tabara 3 va fi plina de bucurie, acestia fiind cei care erau convinsi de mult de existenta extraterestilor (benevolenti) si deja vor porni sa faca planuri de plecare spre Londra cat mai repede.
Tabara 4 va fi ingrozita, de asemenea convinsi de mult de existenta extraterestilor, dar in acelasi timp convinsi ca au venit sa ne extermine, si vor incepe sa se inarmeze cu ce pot, posibil cativa chiar sa se sinucida.
Tabara 5 va fi apatica, care vor fi constienti de eveniment, dar vor astepta linistiti deznodamantul, fiind constienti de faptul ca nu pot influenta cu nimic situatia.
Personal cred ca daca s-ar intampla as intra in tabara 5, dar nu voi sti sigur decat daca se va intampla. Asa ca veniti odata mai repede, voi extraterestri benevoli, pentru a solutiona aceasta dilema.
Ieri citeam un articol despre remake-uri la filme si succesul lor. Unul dintre filme dat ca exemplu era The day the erath stood still. Filmul original l-am vazut, remake-ul nu, din mai multe motive, primul fiind actorul principal, Keaanu Reeves, care nu prea il inghit, alte motive fiind disparitia fizica a robotului Gort, transformarea motivului venirii pe Pamant din evitarea unui razboi nuclear in tematica ecologista (Greenpeace are sucursale in tot universul), etc.
Oricum nu filmul este important, ci ideea de un extraterestru care ar ateriza pe Pamant in mod deschis, nu in secret. Ce s-ar intampla in acest caz in zilele noastre? Si care ar fi diferenta fata de cazul in care ar fi aterizat in acelasi fel dar in alta perioada, sa zicem anii 40? Astfel se poate evidentia si efectul media asupra omului si psohologia lui.
Cazul 1. Anii 1940. Locul de aterizare daca e sa ne luam dupa filme ar fi America, dar sa zicem ca extraterestrul/extraterestrii sunt mai destepti si aleg un loc mai bun pentru dialogul cu reprezentantii Pamantului, asa ca aleg un loc unde sunt mai multi astfel de oameni. Pentru ca am ales perioada anilor 1940, sa zicem ca evenimentul se intampla dupa al II-lea razboi mondial, si motivul pentru care au venit a fost ca au observat bombele nucleare detonate la Hiroshima si Nagasaki (detonari ofensive) si vor sa opreasca omenirea sa faca greseala de a continua cu un razboi nuclear. In acea perioada cred ca cel mai bun loc ar fi Londra, unde pe 10 ianuarie a avut loc prima intalnire a ONU.
Deci data ar fi 1946, locul Londra. Avem una bucata nava spatiala extraterestra - nu neaparat in forma de farfurie zburatoare - care survoleaza orasul cateva ore pentru a preveni impresia de ostilitate imediata, dupa care aterizeaza undeva pe o campie mare pentru a da ocazia fortelor armate din zona de a o inconjura, astfel lasand o impresie de control asupra situatiei.
In situatia aceasta ne confruntam cu o mass-media inca la inceputurile ei, radio-ul fiind metoda de a transmite stirile cel mai rapid si la un numar cat mai mare, televiziunea existand dar nu avand posibilitatea de stiri in direct. Deci oamenii ar afla de eveniment prin radio. Avand in vedere abia terminatul razboi, panica este prima reactie care ar apare in aceasta situatie, binenteles cel mai mult in Londra. Dar daca extraterestrii sunt fiinte care au studiat binisor Pamantul inainte sa vina isi vor lua precautii sa nu dea prea multe motive de agravare a acestei panici (solutii ar fi destule dar o sa dezvolt subiectul acesta altadata -poate-). Ideea principala este ca reactia oamenilor fata de acest eveniment ar fi panica.
Cazul 2. Anul 2009. Acelasi loc, Londra. Din nou una bucata nava spatiala extraterestra - nu neaparat in forma de farfurie zburatoare - care survoleaza orasul cateva ore pentru a preveni impresia de ostilitate imediata, dupa care aterizeaza undeva pe o campie mare pentru a da ocazia fortelor armate din zona de a o inconjura, astfel lasand o impresie de control asupra situatiei.
Aici speculam ca aceasta nava a reusit sa ajunga fara sa fie detectata de oameni pana atunci, desi exista o serie impresionanta de echipamente de detectie (si doar cele despre care se stie). Dar acesti extraterestri au tehnologie mult mai avansata decat noi.
Reactia initiala locala va fi din nou panica pentru inceput, mai ales din cauza atacurilor teroriste din trecutul apropiat al Londrei. Evenimentul va putea fi transmis in direct in intreaga lume de televiziuni aproape instant. Pentru cei de la fata locului el va fi extrem de real, iar restul lumii se va imparti in mai multe "tabere".
Tabara 1 va avea panica ca sentiment principal, companiile de telefonie vor inregistra cresteri de profit f mari, fiecare sunand cel putin pe altcineva pentru a anunta, comenta si emite supozitii.
Tabara 2 va fi cea pragmatica, considerand totul o farsa sau un asa numit "publicity stunt" pentru a promova un film sau produs nou.
Tabara 3 va fi plina de bucurie, acestia fiind cei care erau convinsi de mult de existenta extraterestilor (benevolenti) si deja vor porni sa faca planuri de plecare spre Londra cat mai repede.
Tabara 4 va fi ingrozita, de asemenea convinsi de mult de existenta extraterestilor, dar in acelasi timp convinsi ca au venit sa ne extermine, si vor incepe sa se inarmeze cu ce pot, posibil cativa chiar sa se sinucida.
Tabara 5 va fi apatica, care vor fi constienti de eveniment, dar vor astepta linistiti deznodamantul, fiind constienti de faptul ca nu pot influenta cu nimic situatia.
Personal cred ca daca s-ar intampla as intra in tabara 5, dar nu voi sti sigur decat daca se va intampla. Asa ca veniti odata mai repede, voi extraterestri benevoli, pentru a solutiona aceasta dilema.
joi, 12 martie 2009
Watchmen
Watchmen este un comic book care a facut furori de-a lungul timpului de la aparitia ei in perioada 1986-1987 si pana in zilele noastre, cand s-a reusit in sfarsit transpunerea ei pe marele ecran.
Actiunea se desfasoara intr-un univers paralel in care America a castigat razboiul din Vietnam, lucru extrem de bine subliniat in comic book si de asemenea in film, datorita aparitiei unui "supererou" - un om de stiinta dematerializat in urma unui experiment stiintific care reuseste sa se re-materializeze si ca urmare sa aiba control asupra materiei - cu urmari destul de interesante: Nixon este in al 3-lea mandat la Casa Alba, masinile pe baza de combustie interna sunt inlocuite de masinile electrice, benzile desenate au ca subiect doar povesti tip fantasy, supereroii fiind ceva monden, etc.
Evenimentele pornesc cu moartea unui fost supererou, The Comedian, un om pragmatic si fara scrupule care nu era iubit de nici unul din vechii "colegi" de breasla. Totusi unul din ei, Rorschach, incepe sa investigheze crima, in ideea ca cineva vrea sa se razbune pe fostii supereroi, majoritatea fiind retrasi fortat de o lege.
Desi sunt un geek declarat, iar Watchmen face parte din cultura obligatorie geek, am aflat de el destul de tarziu, de la un prieten f bun care este fan mare al lui Alan Moore, dar dupa ce l-am citit am asteptat si eu cu sufletul la gura filmul, impreuna cu restul milioanelor de fani.
Filmul este o capodopera, fiind prima ecranizare fidela 95% a unei carti sau benzi desenate, si adaptata extrem de bine pentru a cuprinde ideea scenelor extrem de greu de filmat. Actorii joaca excelent, in frunte fiind Jackie Earle Haley, care reuseste un Rorschach extraordinar, scena din cantina inchisorii va deveni scena de referinta in viitor in cinematografie, coloana sonora extrem de bine aleasa, iar regizorul Zack Snyder a reusit un lucru declarat imposibil de multi oameni, inclusiv mai multi regizori care au avut tenative de ecranizare inaintea lui si s-au lasat pagubasi repede.
Am vazut filmul la Mall-ul din Vitan, impreuna cu 2 prieteni care nu citisera comic book-ul si o sala plina de oameni din care cred ca mai mult de 2% nu aveau cat de cat habar ce inseamna cu adevarat Watchmen, pentru ei fiind un film interzis celor mai mici de 18 ani si care promitea actiune si explozii. Desi mai era o scena pana la sfarsit, majoritatea erau deja in picioare sa plece dupa ce "eroul negativ" isi primise "pedeapsa".
Unul din prieteni mi-a zis razand ca se pare ca nu le-a placut filmul. La care i-am raspuns: Da ce a fost facut pt ei?. Pentru ca adevarul este ca acest film a fost facut pentru fani. Daca exista oameni care l-au vazut fara sa stie sursa si dupa aceea au cumparat si comic book-ul sa il citeasca, este foarte bine, dar fanii adevarati sunt cei care au sprijint proiectul de la inceput si ei sunt populatia tinta a filmului.
Acum toti asteptam versiunea Director's Cut pe DVD care va fi de durata de 4 ore, spre deosebire de 2 ore si jumatate versiunea de cinema.
Actiunea se desfasoara intr-un univers paralel in care America a castigat razboiul din Vietnam, lucru extrem de bine subliniat in comic book si de asemenea in film, datorita aparitiei unui "supererou" - un om de stiinta dematerializat in urma unui experiment stiintific care reuseste sa se re-materializeze si ca urmare sa aiba control asupra materiei - cu urmari destul de interesante: Nixon este in al 3-lea mandat la Casa Alba, masinile pe baza de combustie interna sunt inlocuite de masinile electrice, benzile desenate au ca subiect doar povesti tip fantasy, supereroii fiind ceva monden, etc.
Evenimentele pornesc cu moartea unui fost supererou, The Comedian, un om pragmatic si fara scrupule care nu era iubit de nici unul din vechii "colegi" de breasla. Totusi unul din ei, Rorschach, incepe sa investigheze crima, in ideea ca cineva vrea sa se razbune pe fostii supereroi, majoritatea fiind retrasi fortat de o lege.
Desi sunt un geek declarat, iar Watchmen face parte din cultura obligatorie geek, am aflat de el destul de tarziu, de la un prieten f bun care este fan mare al lui Alan Moore, dar dupa ce l-am citit am asteptat si eu cu sufletul la gura filmul, impreuna cu restul milioanelor de fani.
Filmul este o capodopera, fiind prima ecranizare fidela 95% a unei carti sau benzi desenate, si adaptata extrem de bine pentru a cuprinde ideea scenelor extrem de greu de filmat. Actorii joaca excelent, in frunte fiind Jackie Earle Haley, care reuseste un Rorschach extraordinar, scena din cantina inchisorii va deveni scena de referinta in viitor in cinematografie, coloana sonora extrem de bine aleasa, iar regizorul Zack Snyder a reusit un lucru declarat imposibil de multi oameni, inclusiv mai multi regizori care au avut tenative de ecranizare inaintea lui si s-au lasat pagubasi repede.
Am vazut filmul la Mall-ul din Vitan, impreuna cu 2 prieteni care nu citisera comic book-ul si o sala plina de oameni din care cred ca mai mult de 2% nu aveau cat de cat habar ce inseamna cu adevarat Watchmen, pentru ei fiind un film interzis celor mai mici de 18 ani si care promitea actiune si explozii. Desi mai era o scena pana la sfarsit, majoritatea erau deja in picioare sa plece dupa ce "eroul negativ" isi primise "pedeapsa".
Unul din prieteni mi-a zis razand ca se pare ca nu le-a placut filmul. La care i-am raspuns: Da ce a fost facut pt ei?. Pentru ca adevarul este ca acest film a fost facut pentru fani. Daca exista oameni care l-au vazut fara sa stie sursa si dupa aceea au cumparat si comic book-ul sa il citeasca, este foarte bine, dar fanii adevarati sunt cei care au sprijint proiectul de la inceput si ei sunt populatia tinta a filmului.
Acum toti asteptam versiunea Director's Cut pe DVD care va fi de durata de 4 ore, spre deosebire de 2 ore si jumatate versiunea de cinema.
vineri, 6 martie 2009
Seria Epoca Descoperirilor
Ultima carte aparuta in editura Nemira este Hartile Prevestitoare de Michael A. Stackpole, a doua carte din seria Epoca Descoperirilor, prima fiind Atlasul Secret, scoasa de Nemira in iulie 2008.
Cu ocazia asta am remarcat ca in ultima vreme am tendinta de a gasi numai carti care fac parte din serii in curs de traducere sau cu continuari inca nescrise de autori, fapt care este extrem de frustrant in momentul cand citesti o carte extrem de captivanta, ajungi la sfarsitul ei si descoperi ca ultimul paragraf este moment "cliffhanger", iar pentru a afla trebuie sa astepti cateva luni bune minim.
E adevarat ca la majoritatea ai posibilitatea de a cumpara cartile in original (daca le gasesti in cele cateva librarii care au si carti SF in alte limbi -engleza 90%- sau de pe amazon -sursa mea cea mai buna-), dar daca sunt serii recent scrise tot trebuie sa astepti - seria Inheritance si Song of Ice and Fire ca exemple aplicate si mie.
In plus mai apare si factorul psihologic si financiar: am cele 2 carti aparute deja in Nemira ale lui Stackpole din seria Epoca Descoperirilor, si am posibilitatea sa imi comanda a 3-a carte de pe amazon, dar vor arata cam ciudat 2 carti in romana si una in engleza.
De asemenea am obiceiul sa mai imprumut carti la prieteni si nu toti agreeaza cititul in engleza, deci la sigur voi cumpara a 3-a carte in romana cand va aparea, deci nu se merita sa o mai cumpar si in engleza - cica e si criza financiara.
Revenind la carte in sine, fata de prima carte, Hartile Prevestitoare te ameteste la inceput, deoarece desi prima carte este antrenanta si destul de complexa, continuarea creste acea complexitate exponential cu intrigi noi, adversari noi, etc. Si totusi este atat de bine scrisa incat elementul de mister si dorinta de a afla cum se vor "rezolva" lucrurile sunt atat de puternice incat abia reusesti sa o lasi din mana inainte de a o termina.
Personajele evolueaza, desi unul dintre ele am parerea ca nu trebuia sa evolueze atat de mult, in prima carte era deja extrem de bine conturat, fara a avea nevoie de a fi transformat intr-un om care pe masura ce isi descopera trecutul, dispare ca personalitate total, cea din trecut trezindu-se la viata si distrugand 99% personalitatea masca, fara nici o perioada de tranzitie sau contopire.
Asteptam cu nerabdare ultima carte, hai Nemira ca se poate!!!
Cu ocazia asta am remarcat ca in ultima vreme am tendinta de a gasi numai carti care fac parte din serii in curs de traducere sau cu continuari inca nescrise de autori, fapt care este extrem de frustrant in momentul cand citesti o carte extrem de captivanta, ajungi la sfarsitul ei si descoperi ca ultimul paragraf este moment "cliffhanger", iar pentru a afla trebuie sa astepti cateva luni bune minim.
E adevarat ca la majoritatea ai posibilitatea de a cumpara cartile in original (daca le gasesti in cele cateva librarii care au si carti SF in alte limbi -engleza 90%- sau de pe amazon -sursa mea cea mai buna-), dar daca sunt serii recent scrise tot trebuie sa astepti - seria Inheritance si Song of Ice and Fire ca exemple aplicate si mie.
In plus mai apare si factorul psihologic si financiar: am cele 2 carti aparute deja in Nemira ale lui Stackpole din seria Epoca Descoperirilor, si am posibilitatea sa imi comanda a 3-a carte de pe amazon, dar vor arata cam ciudat 2 carti in romana si una in engleza.
De asemenea am obiceiul sa mai imprumut carti la prieteni si nu toti agreeaza cititul in engleza, deci la sigur voi cumpara a 3-a carte in romana cand va aparea, deci nu se merita sa o mai cumpar si in engleza - cica e si criza financiara.
Revenind la carte in sine, fata de prima carte, Hartile Prevestitoare te ameteste la inceput, deoarece desi prima carte este antrenanta si destul de complexa, continuarea creste acea complexitate exponential cu intrigi noi, adversari noi, etc. Si totusi este atat de bine scrisa incat elementul de mister si dorinta de a afla cum se vor "rezolva" lucrurile sunt atat de puternice incat abia reusesti sa o lasi din mana inainte de a o termina.
Personajele evolueaza, desi unul dintre ele am parerea ca nu trebuia sa evolueze atat de mult, in prima carte era deja extrem de bine conturat, fara a avea nevoie de a fi transformat intr-un om care pe masura ce isi descopera trecutul, dispare ca personalitate total, cea din trecut trezindu-se la viata si distrugand 99% personalitatea masca, fara nici o perioada de tranzitie sau contopire.
Asteptam cu nerabdare ultima carte, hai Nemira ca se poate!!!
marți, 17 februarie 2009
50 de bani
Astazi mi-am dat seama ca Romania incepe incetul cu incetul sa aplice din ce in ce mai mult o practica invatata de la americani, maruntul din preturi. Americanii au de mult o practica de a avea cam 80% din preturi terminate in 99 de centi. Nu este 50 de dolari, este 49.99, deci este mai ieftin. Din asta se poate scoate un mic profit, deoarece nu prea multi stau si asteapta sa ia acel cent ca rest, si desi te gandesti ca nu poti scoate multi bani din asta, sa facem un mic calcul:
Luam ipotetic cazul unui vanzator de ziare, lucru obisnuit in ambele tari, ca sa nu zicem ca fac discriminare si dau exemplu ceva care se aplica doar uneia dintre ele. Acest vanzator vinde mai multe ziare, dintre care sa zicem ca unul dintre ele costa 99 de centi. Daca are un client obisnuit care ii cumpara in fiecare zi acelasi ziar, si ii da un dolar fara sa astepte restul, omul scoate profit minim de 1 cent (desi el normal scoate profit mai mult, ziarul el trebuie sa il ia mai ieftin pentru ca ia en-gros de la compania care tipareste ziarul).
Anul are 365 de zile, sa zicem ca scadem 30 de zile pentru concediu si boala, etc, deci 335 de zile in care omul ia ziarul. Asta inseamna 335 de centi profit de la un om pe an, adica 3 dolari si 35 de centi. Nu mult, dar cu 3 dolari si 35 de centi in State iti poti lua ceva de mancare de la Macdonalds sau ceva de genul acesta.
Acuma un vazator de ziare nu are doar un client, altfel dupa 2 luni s-ar spanzura de foame. Daca am aproxima un numar mediu de 50 de clienti pe zi, atunci ar veni 50 x3,35=167,5. Asta e altceva zic eu, 167, 5 dolari e ceva ca un profit suplimentar, mai iti cumperi ceva cu ei de Craciun cu ei.
La noi in Romania nu se aplica treaba la 99, ci cu 50 de bani. Nu este generalizata, sunt si preturi cu 10 bani, 20 de bani, etc. Dar majoritatea eu le-am gasit cu 50 de bani. De aici rezulta 2 cazuri:
1. Ai cei 50 de bani, si ii platesti, caz fericit, scapi de maruntul care zornaie in buzunar.
2 Nu ai 50 de bani, dai 1 leu (daca il ai si pe el). Aici apar 3 sub-cazuri:
2.1 Primesti rest 50 de bani, superb, mai ai bani de o cafea la sf zilei
2.2 Are 50 de bani sa iti dea inapoi, dar ii zici ca nu e nevoie
2.3 Nu are sa iti dea rest
3 Nu ai deloc marunt, si esti iertat de acei 50 de bani
Reluam cazul vanzatorului de ziare, acuma in Romania. Ziar care costa 1,50 lei. Client zilnic, nu asteapta rest, are tot timpul 2 lei la el pt ziar, profit minim 50 de bani, 335 de zile, pe an profit minim de 167.5 lei (aproape 47 de dolari!!!). La acelasi numar mediu de 50 de clienti pe zi avem
8375 lei pe an (aproape 2392 de dolari!!!!!!!).
Dupa calculele acestea, care cred ca le-am facut bine, de azi nu voi mai lasa cei 50 de bani rest, decat daca ma grabesc foarte tare sau chiar nu are rest sa imi dea, poate asa mai reusesc sa mai strang si eu mai multi bani pt mine.
Luam ipotetic cazul unui vanzator de ziare, lucru obisnuit in ambele tari, ca sa nu zicem ca fac discriminare si dau exemplu ceva care se aplica doar uneia dintre ele. Acest vanzator vinde mai multe ziare, dintre care sa zicem ca unul dintre ele costa 99 de centi. Daca are un client obisnuit care ii cumpara in fiecare zi acelasi ziar, si ii da un dolar fara sa astepte restul, omul scoate profit minim de 1 cent (desi el normal scoate profit mai mult, ziarul el trebuie sa il ia mai ieftin pentru ca ia en-gros de la compania care tipareste ziarul).
Anul are 365 de zile, sa zicem ca scadem 30 de zile pentru concediu si boala, etc, deci 335 de zile in care omul ia ziarul. Asta inseamna 335 de centi profit de la un om pe an, adica 3 dolari si 35 de centi. Nu mult, dar cu 3 dolari si 35 de centi in State iti poti lua ceva de mancare de la Macdonalds sau ceva de genul acesta.
Acuma un vazator de ziare nu are doar un client, altfel dupa 2 luni s-ar spanzura de foame. Daca am aproxima un numar mediu de 50 de clienti pe zi, atunci ar veni 50 x3,35=167,5. Asta e altceva zic eu, 167, 5 dolari e ceva ca un profit suplimentar, mai iti cumperi ceva cu ei de Craciun cu ei.
La noi in Romania nu se aplica treaba la 99, ci cu 50 de bani. Nu este generalizata, sunt si preturi cu 10 bani, 20 de bani, etc. Dar majoritatea eu le-am gasit cu 50 de bani. De aici rezulta 2 cazuri:
1. Ai cei 50 de bani, si ii platesti, caz fericit, scapi de maruntul care zornaie in buzunar.
2 Nu ai 50 de bani, dai 1 leu (daca il ai si pe el). Aici apar 3 sub-cazuri:
2.1 Primesti rest 50 de bani, superb, mai ai bani de o cafea la sf zilei
2.2 Are 50 de bani sa iti dea inapoi, dar ii zici ca nu e nevoie
2.3 Nu are sa iti dea rest
3 Nu ai deloc marunt, si esti iertat de acei 50 de bani
Reluam cazul vanzatorului de ziare, acuma in Romania. Ziar care costa 1,50 lei. Client zilnic, nu asteapta rest, are tot timpul 2 lei la el pt ziar, profit minim 50 de bani, 335 de zile, pe an profit minim de 167.5 lei (aproape 47 de dolari!!!). La acelasi numar mediu de 50 de clienti pe zi avem
8375 lei pe an (aproape 2392 de dolari!!!!!!!).
Dupa calculele acestea, care cred ca le-am facut bine, de azi nu voi mai lasa cei 50 de bani rest, decat daca ma grabesc foarte tare sau chiar nu are rest sa imi dea, poate asa mai reusesc sa mai strang si eu mai multi bani pt mine.
marți, 3 februarie 2009
Carbon modificat
Ultima carte citita este Carbon modificat de Richard K. Morgan, o carte extrem de captivanta care nu duce lipsa de actiune, suspans, cu o mica poveste de dragoste si analiza psihologica extensiva, un roman politist cyberpunk, care a castigat si in anul 2003 premiul Philip K. Dick.
Un fost soldat al Corpului Mesagerilor (un fel de ultimate soldier cu capabilitati de adaptare in orice fel de mediu social - foarte bun pentru misiuni de infiltrare, asasinare, etc) este scos din stocare (inchisoarea contemporana) pentru a fi transmis prin needlecast pe Pamant (downloadare a constiintei intr-un alt corp uman) pentru a investiga o presupusa incercare de sinucidere(fiecare fiinta umana avand un cip cortical de inregistrare a constiintei, moartea reala este posibila doar prin distrugerea acelui cip, iar clonarea sau inchirierea altor corpuri este o practica uzuala - desi nu ieftina).
Cartea se pare ca va fi si ecranizata, si imdb-ul spune ca filmul ar fi gata anul acesta. Daca scenaristul si regizorul sunt oameni de nadejde filmul ar putea rivaliza cu Blade Runner, unul din cele mai bune filme cyberpunk. Sper sa fie asa, desi 80% voi fi dezamagit si de acest film.
Un fost soldat al Corpului Mesagerilor (un fel de ultimate soldier cu capabilitati de adaptare in orice fel de mediu social - foarte bun pentru misiuni de infiltrare, asasinare, etc) este scos din stocare (inchisoarea contemporana) pentru a fi transmis prin needlecast pe Pamant (downloadare a constiintei intr-un alt corp uman) pentru a investiga o presupusa incercare de sinucidere(fiecare fiinta umana avand un cip cortical de inregistrare a constiintei, moartea reala este posibila doar prin distrugerea acelui cip, iar clonarea sau inchirierea altor corpuri este o practica uzuala - desi nu ieftina).
Cartea se pare ca va fi si ecranizata, si imdb-ul spune ca filmul ar fi gata anul acesta. Daca scenaristul si regizorul sunt oameni de nadejde filmul ar putea rivaliza cu Blade Runner, unul din cele mai bune filme cyberpunk. Sper sa fie asa, desi 80% voi fi dezamagit si de acest film.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)