Robert Heinlein - The Moon is a Harsh Mistress

Robert Heinlein este cunoscut cel mai bine pentru cartea sa Infanteria Stelară, din păcate și ecranizată = un film foarte prost, culmea e că au mai făcut și continuări la el. Însă The Moon is a Harsh Mistress este considerată una dintre cele mai bune cărți ale lui Heinlein, și pe bună dreptate.

Personajul principal este Manuel "Manny" Garcia O'Kelly Davis, un tehnician de computere pe Lună, o slujbă bună, mai ales de când a descoperit că computerul Autorității Lunare, folosit în special pentru calculul traiectoriilor balistice, dar nu numai, a atins pragul inteligenței artificiale.

Luna este o colonie penală, neavând nevoie de prea mulți gardieni, care la rândul lor sunt prizonieri, după o perioadă medie spre lungă petrecută pe Lună nemaiputând suporta gravitația Pământului. Lunaticii (Loonies) supraviețuiesc într-o civilizație autodezvoltată cu reguli proprii sub-înțelese, nescrise, dar rar încălcate. Totuși Autoritatea Lunară devine din ce în ce mai greu de suportat, și după un raid asupra unei întâlniri împotriva Autorității, unde Manny ajunsese din întâmplare, raid ce se termină cu victime de ambele părți, polițiștii Autorității fiind omorâți în totalitate.

Manny reușește să scape împreună cu o fată din alt oraș lunar, și încep să plănuiască o revoluție, ajutați de un alt prieten al lui Manny, Profesorul Bernardo de la Paz, un anarhist rațional.

Aș recomanda cartea pentru toți cei care ar dori să pornească o revoluție, pentru a vedea și învăța cum să gândească și să analizeze în astfel de situații, Heinlein demonstrând încă o dată geniul său și o meticulozitate de nivel înalt.

Zerg Rush la Bookfest 2010

Vineri am dat o fugă la Bookfest, pentru a re-împrospăta stocul de cărți. În stilul meu caracetristic de shopping - stilul zerg rush -, adică rapid, direct la țintă și eficient, am mers direct la cele 2 standuri importante de SF de la Bookfest: Millenium Press și Nemira, de unde am plecat triumfător cu o pradă bogată, inclusiv un autograf de la domnul Mircea Opriță pe cartea dânsului Povestiri de Duminică:Din păcate datorită unor probleme de tipografie prada este mai mică cu 2 cărți de la Millenium, și anume Războiul Bătrănilor de John Scalzi, o carte extraordinară care deși o am în engleză deja, împreună cu restul seriei sale, doresc să o am și în română, pentru a putea să o dau și altor prieteni care citesc SF dar sunt cam reticenți la cele în engleză. A doua carte lipsă este continuarea din seria Cronicile Apocalipsei, denumită Vindecătoarea, pe care o aștept cu un interes mare, prima carte din serie fiind foarte bună. Ambele cărți vor fi disponibile la sfârșitul lunii.

Din păcate nu am mai găsit altceva de luat de acolo, Tritonic-ul încă nu a scos continuările din seria Takeshi Kovacs a lui Richard Morgan, o să trebuiască să mi le comand în engleză, și în restul raid-ului prin Bookfest nu am văzut nimic interesant.

Așteptăm Gaudeamus-ul pentru o nouă pradă, până atunci am ce citi.

Galileo

Am primit revista Galileo prin poștă acum 3 săptămâni, dar m-am luat cu alte treburi și cu lenea și spre rușinea mea am terminat-o ieri seară.

Ce este revista Galileo? Este o adiere de primăvară în SF-ul românesc, aducând cititorilor povestiri scurte, interviuri cu autori SF și articole și informații extrem de utile.

Unii oameni ar spune că nu prea se mai caută povestirile scurte, că nu se vând prea bine, etc. Eu spun că fără povestirile acestea scurte am avea un univers SF mult mai mic, și imens de mult mai puțin interesant. Din toate cărțile citite de mine până acum am o serie de cărți favorite, dar am și povestiri scurte favorite în mintea mea. De exemplu Arthur C. Clarke are o mulțime de povestiri scurte, dar cea care o voi ține minte întotdeauna cel mai bine este cea care este întocmită ca o scrisoare a personajului principal, explicând și recapitulând cum facțiunea sa a pierdut un război în care dețineau toate avantajele tehnologice în fază inițială, scopul scrisorii fiind de fapt altul. Povestirea se numește Superiority. Dacă aveți ocazia de a o citi, nu ezitați, nu veți regreta cele 5 minute necesare.

De asemenea una din cărțile mele preferate este Peregrinările lui Tuf (Tuf Voyaging), de George R.R. Martin, care este de fapt colecția unor povestiri scurte despre aventurile lui Haviland Tuf, dar care au apărut inițial la timpi diferiți, eventual fiind colectate într-o singură carte.

Pe lângă povestiri revista Galileo include și un interviu cu Joe Haldeman, traducerea unor articole extrem de interesante privind diferite subiecte.

După fiecare povestire sau text veți găsi și o mică prezentare a autorului și alte opere ale sale, în stilul antologiilor, un alt lucru extrem de util pentru a afla despre alte cărți interesante, astfel am aflat și eu de existența unei continuări a cărții lui Haldeman Forever War.

Aștept cu nerăbdare celelalte numere din revista Galileo, la care sunt abonat deja, până atunci îmi voi reîmprospăta stocul de cărți de la Bookfest, unde voi ajunge mâine-poimâine să fac ravagii la standurile Millenium și Nemira, și nu numai la ele.